Eram in centrul orasului, undeva la jumatatea drumului spre casa. Vorbeam la telefon cu o prietena. Initial am vrut sa iau metroul insa m-am razgandit in ultimul moment si m-am intors in statia de autobuz. Asteptand in statie am inceput sa-i povestesc despre tipul de care-mi placea. Si ii povesteam eu vrute si nevrute cand cineva ma bate pe umar. Ma intorc… . Era chiar el. – Buna. Mi s-au inmuiat picioarele. Mi-au luat cateva secunde (sper ca nu au fost minute) pana sa reusesc sa zic ceva. Mi-a zambit. -Buna, i-am spus si eu emotionata. Ce mai faci? Apoi m-am adresat prietenei mele, de care uitasem complet: – Scuza-ma, trebuie sa inchid. Te sun eu putin mai tarziu. – Este el nu-i asa? – Da. Ii raspund eu emotionata, apoi inchid. Dupa ce imi povesteste ce a mai facut in ultima vreme si ii spun si eu ce am mai facut, ma intreaba: – Cu cine vorbeai la telefon? – Cu o prietena. – Mi-am imaginat eu. Parea a fi o discutie de fete. Atunci mi-am dat seama ca a auzit ceva, insa nu eram sigura ce sau cat. – De ce spui asta? – Pai am auzit ce […]
Viata mea isi urmeaza cursul normal, ca in fiecare zi. Ma trezesc mereu dimineata, imi fac dus, imi savurez cafeaua facuta cu multa grija si atentie de tatal meu in fiecare dimineata, mananc ceva pe fuga, ma imbrac, ma parfumez si plec la job. Ce sa zic, am un job superb, colegi super simpatici totul este perfect. Seara cand ma intorc acasa, ma asteapta de fiecare data pisicuta mea cea scumpa la usa si ma saluta cu un mieunat firav, asteptand sa o mangai si sa-i dau o mica gustare. Papagalii incep si ei sa ciripeasca si sa se agite prin colivie, pentru a capata putina atentie. Numai hamsterul doarme… pe el il trezesc eu pentru a-l saluta si pentru al mangaia putin, apoi il as sa doarma in continuare. Se trezeste el singur cand o sa se intunece afara, ca doar e animal nocturn. Cam asa se desfasoara fiecare zi a mea, acesta este ritualul meu, viata mea aproape perfecta. Sau mai bine zis era viata mea simpla si perfecta. Acum ceva timp insa am aflat ca am o sora. O sora mai mica de care nu am stiut niciodata nimic. E drept ca nici acum nu stiu foarte […]
Undeva in aceasta lume mult prea mare, si in aceste timpuri care trec cu repeziciune, traieste o fata deosebita. E ca un inger cazut din cer, frumoasa, desteapta si contrasteaza cu tot ceea ce o inconjoara. Meredith (pentru ca asa o cheama) este foarte diferita fata de restul lumii. Ea este calma, nu se agita, nu se grabeste deloc…considerand asta un lucru nefiresc, este blanda si buna cu cei din jur si ii ajuta pe toti cum poate atunci cand au nevoie. Gandeste intotdeauna pozitiv si niciodata nu isi pierde speranta…iar in adancul inimii este inca un copil. Chipul gingas, parul blond si des, atarnandu-i pe umeri si ochii de copil zglobiu, contrasteaza cu varsta ei si atrage atentia tuturor. Cu toate acestea insa, Meredith este foarte timida. Isi pierde capul complet si simte cum ii fuge pamantul de sub picioare atunci cand trece pe langa baiatul de care s-a indragostit. Abia mai poate articula un cuvant si isi tine intotdeauna mainile pe langa corp pentru ca cei din jur sa nu vada cum tremura de emotie. Nu este deloc o fire curajoasa atunci cand vine vorba de iubire. Prefera sa iubeasca in secret si sa nu spuna nimic persoanei […]
Dupa cum spuneam mai demult, nu m-am simtit prea bine in ultima perioada. Asa ca am fost la doctor si printre multe alte teste, a trebuit sa-mi fac si o ecografie pentru orice eventualitate.
Totul în jurul meu este un haos.
Oameni cunoscuți sau nu,
Se învârt pe lângă mine-
Parcă încercând să mă amețească
Cu problemele și nepăsarea lor.
Era o zi calda de vara. Soarele era sus pe cer, iar vantul adia usor. O zi perfecta pentru o plimbare. Mi-am petrecut o mare parte din zi in parc, admirand natura.