Ador sunetul ploii. Ador zilele ploioase, cu cer gri… mai ales când vin după zile caniculare.
Zilele ploioase sunt ca o binecuvântare pentru mine. Când plouă, mă simt mai energică, mai plină de viață… dornică să fac tot felul de lucruri pe care, într-o zi normală, nu am chef să le fac. În același timp, simt și o pace interioară neobișnuită în restul zilelor.
Simt că pot respira mai bine, îmi place aerul proaspăt și curat… mirosul copacilor uzi (pentru că sunt mulți copaci în cartierul în care locuiesc). Îmi place să mă uit pe geam și să admir peisajul.
E ca și cum aș intra pe un tărâm de vis, lăsând în urmă toate grijile, toate visele urâte, toate gândurile triste. Aici, pe acest tărâm al ploii, mă simt liberă, visătoare, plină de viață și încărcată numai cu energie pozitivă. Parcă și timpul zboară mai încet și nu mai trebuie să fac lucrurile în grabă.
Poate părea ciudat… dar așa sunt eu. Unică. 🙂
Ah, există un singur lucru care nu îmi place când plouă: faptul că nu îmi pot liniști pisica. Ea se sperie mereu și îi este frică, în special când tună sau bate vântul. Dunyska preferă zilele senine, cu soare, însă nu caniculare.
