Dormeau adânc sicriele de plumb,
Și flori de plumb și funerar veștmânt —
Stam singur în cavou… și era vânt…
Și scârțâiau coroanele de plumb.
Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, și-am început să-l strig —
Stam singur lângă mort… și era frig…
Și-i atârnau aripile de plumb.
de George Bacovia
Poezia mea preferată din liceu… una de care îmi aduc mereu aminte când nu sunt în cele mai bune toane. M-am regăsit poate puțin prea mult în poezia asta pe care aproape toți o urau
