E ciudat cum uneori ne amintim lucruri din trecutul îndepărtat
…sau persoane pe care nu le-am mai văzut de mulți ani și cu care nu am mai vorbit tot de atâția ani.
De multe ori ne trezim dimineața cu anumite gânduri în minte, însă unul m-a tulburat puțin. Dar să încep cu începutul…
Ieri noapte am avut un vis ciudat. Foarte ciudat chiar. Eram într-un castel și căutam o cameră în care să dorm. Gazdele (care-mi erau prieteni) uitaseră să-mi spună care este camera mea. M-am așezat pe o canapea într-o cameră oarecare și o persoană cunoscută mie și cu care intru mereu în contact a venit și s-a așezat lângă mine. Am stat mult timp de vorbă și apoi ne-am sărutat. Nu după mult timp m-am trezit.
Ciudat este însă faptul că dimineața, când m-am trezit, primul gând a fost să mă întreb ce mai face o cu totul altă persoană și să-mi doresc să știu mai multe despre ea. M-am gândit toată dimineața la acea persoană (pe care, între noi fie vorba, nu am mai văzut-o de 11 sau 12 ani) și, până la urmă, am decis să o caut pe Facebook. Nici nu a trebuit să mă chinui prea mult. Am găsit-o din prima, am recunoscut-o și i-am trimis o cerere de prietenie.
Mă întreb dacă știe cine sunt sau dacă își mai amintește de mine… Mă întreb dacă, în tot acest timp, s-a mai gândit măcar o singură dată la mine… Mă întreb și mă întreb și mă întreb… Am multe întrebări care-mi trec prin minte. Multe întrebări fără răspuns. Multe întrebări la care nici nu vreau să aflu răspunsul.
E ciudat faptul că de ieri m-am tot gândit la persoana respectivă și mi-am dorit să vorbesc cu ea, să aflu noutățile din viața ei, să aflu dacă îi este bine. E ciudat cât de mult îmi doresc încă să vorbesc cu acea persoană. Și totuși nu-i pot spune nimic. Nimic!
Nu-i așa că uneori viața este ciudată? Iar întâmplările și mai ciudate?
FOTO: pexels.com
